Maya and Aztec

Ancient Mesoamerican civilizations

Rabinal-Achi. U CAH BANBAL. Editor: Étienne-Charles Brasseur de Bourbourg

Category: Books, Rabinal-Achi

U CAH BANBAL.


U LAHUHMUL CA CHAU
QUECHE-ACHI.

(Ca qulun chuvach Ahau-Hobtoh.)

Cala, achi! Qui ba in va mi-x-yopih uloc chu chi u nimal tzak, chu chi u nimal qoxtun, Lal gaharinak-vi, Lal muharinak-vi; qui mi-x-ul yopiza xacut nu tzihoxic chi chi La, chu vach La. In oyeu, in achi; rumal mi-x-cha apan-oc u yebal, u ziqibal oyeual La, achihilal La u Galel-Achi Rabinal-Achi, chi nu chi, chi nu vach. «Mi-r-in yopizah tzihol La chuvach v’ahaual, nu vinakil chupam u nimal tzak, mi-x-cha uloc u tzih v’ahaual, nu vinakil: «Chi coh-ta na ba ulo La ri oyeu, ri achi, chi nu chi, chi nu vach, can-v’il na u chi, can-v’il na u vach hanicpa chi oyeu, hanicpa chi achi, Xacuxere x-chi pixabah ta ulo La ri oyeu, ri achi, ma ta chi tililic, ma-ta chi vohohic, ch’u me-ta rib, ch’u me-ta u vach, ta ch’oc uloc chu chi u nimal tzah, chu chi u nimal qoxtun, mi-x-cha apanoc oyeual La, achihilal La chi nu chi, chi nu vach.» La in qo hun chi oyeu, la in qo hun chi achi, curi ve-x-ch’ul nu meo vib, ve x-ch’ul nu meo nu vach, qo bala va nu mebal vib, nu xucubal vib! areba nu mebal vib, varal nu chab, varal nu pocob, xa cu x-ch’ul nu kazah gih La, alaxic La, ch’ul nu quevih r’equem chi La, r’ahzic chi La quita nabeh ca tih La, Lal ahau.

IXOK-MUN
CAMUL CA CHAUIC.

Oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak! ma La camizah v’ahaual, nu vinakil, Ahau Hobtoh, chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun c’ul-vi tzapil-vi.

U HULAHMUL CA CHAU
QUECHE-ACHI.

Quehecut chi quibizah-ta ulo La ri nu tem, ri nu chacat, rumal areri chi nu huyubal, chi nu tagahal pakabam nu gih, pagabam v’alaxic; qo nu tem, qo nu chacat. Nak qu’in pabax-tah chuvach teu, nak qu’in pabax-tah chuvach horon! Ca cha curi nu tzih chuvach cah, chuvach uleu. Cah, uleu chi qohe uq La, mama, Ahau Hobtoh!

U CAHMUL CA CHAU
AHAU HOBTOH.

Oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak! qamo chirech cah, qumo chirech uleu, mi-x-yopih-tah ulo La chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun in gaharinak-vi, in muharinak-vi, in mama, Ahau Hobtoh. Quehecut chi tzihon-ta cu La, chi cha-ta cu La rumal xa-pe xa Lal ri c’ul bana la r’ogibal utïu, r’ogibal yak, r’ogibal utuy halan chirih u nimal tzak, chirih u nimal qoxtun, chirech qui boyexic, chirech qui cahalexic, xavi chirech qu’elezaxic ri zakil al, ri zakil qahol ri e qu’elezam chuvach u nimal tzak qoxtun, chupam iximche, e zukuy re, e cahaley re u chicopil gana cab, raxa-cab, tzukubal ve, in mama, Ahau Hobtoh chupam u nimal tzak u nimal qoxtun. Xavi-qui Lal mi-x-e tzelehebeh la beleheb, lahuheb zakil al, zakil qahol, xa zcaquin chi rah mana x-e opontah Queche huyu veta ma-ta-hay ri v’oyeualal, v’achihilal, x-e be u tzelehvachih uloc; catz chila ca chay-vi La qui vixal, qui cutamil ri zakil al, ri zakil qahol. Xavi-qui Lal mi-x-in ul elezah La chiri Ch’Atinibal. Xavi-ca-re mi-x-in u yac bi-La chupam r’al chab La, mi-x-in u tzapih La chupam akam-chun zahcabih La v’ih nu vach Queche huyu Queche tagah: xavi catz chila ca qiz-vi La u chayic nu vixal, nu cutamil Queche huyu, Queche tagah. Arecuri rumal qolic v’oyeualal, v’achihilal, u Galel-Achi Rabinal-Achi mi-x-in r’elezah chuviloc, mi-x-in u loteh uloc, chupam r’al u chab, chupam r’al u pocob. Veta ma-ta hay e v’oyeualal, v’achihilal, catz chila que chay nu vixal, nu cutamil. Arecuri rumal mi-x-in ul u hetezah chic chupam u nimal tzak qoxtun. Xavi-qui Lal mi-x-e qiz la caib, oxib u gab-amag, zivan-tinamit chiri Balamvac, chi tintot poklah, chi Calcaraxah, chi Cunu, chi Gozibal-Tagah-Tulul, ch’ucheexic….

… La hanicpa-cut mavi qu’iqouic r’ahabal qux La chire va oyeual, va achihilal? qa-hulacha mi-x-yac ch’ulo La, mi-x-zilabizah ch’ulo La? Mapa chila mi-x-bec u mukic u pizic va oyeual va achihilal chila chi Qotom, chi Tikiram? Mapa Beleh-Mokoh, Beleh-Chumay mi-x-bec u mukic, u pizic va oyeualal, achihilal mi-x-ka bano oh rahaual, oh vinakil upam huhun chi tzak chi qoxtun? Are nacu x-ch’ul tohorizah La re varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Quehecut mi-x-pixabchin-ta can La chi huyubal La, chi tagahal La, catz cu are Lal camel, Lal zachel chuxmut cah, chuxmut uleu. Quehe cah, uleu ta chi qohe uq La, Cavek-Queche-Vinak!

U CABLAHMUL CA CHAU
QUECHE-ACHI.

Ahau Hobtoh, qui yuxtah La chuvach cah, chuvach uleu! Catz-ba-re tzih, catz-are pixab mi-x-bixtah La chuvach cah, chuvach uleu, catz in x-nu makubeh. Ca cha ri tzih La: «La mi-x-benebeh La, mi-x-tzelebeh La ri zakil al, ri zakil qahol ri e qu’elezam e zucuy re, e cahaley re u chicopil gana-cab, raxa-cab, tzukubal ve, in mama Alau Hobtoh chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun?» ca cha ri tzih La. Catz cu in x-nu makubeh rumal u cokobal nu qux, rumal ma x-in echaben-tah chirech zakil huyu, zakil tagah, varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Xavi ca cha ri tzih La: «La mi-x-in elezan-oc La, mi-x-in elezah La, chiri ch’Atinibal, mapa xa qu’in atin ucok chiri ch’Atinibal?» ca cha ri tzih La. Xavi catz in x-nu makubeh, rumal u cokobal nu qux. Xavi ca cha ri tzih La: «La mi-x-e qiz La caib, oxib u gab-amag, zivan-tinamit, chiri Balamvac, chi tintot poklah, chi Calcaraxah, chi Cunu, chi Gozibal-Tagah-Tulul?» ca cha ri tzih La. Catz cu in x-nu makubeh rumal u cokobal nu qux, rumal ma x-in echaben-tah chirech zakil huyu, chirech zakil tagah, varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Xavi ca cha ri tzih La: «Pixabchin-ta can La chi huyubal La, chi tagahal La, ca cha ri tzih La, rumal varal Lal camel, Lal zachel; varal ca ka chay-vi vixal La, cutamil La, varal chuxmut cah, chuxmut uleu.» Ca cha ri tzih La. Catz cu in x-nu maih ri tzih, ri pixab varal chuvach cah, chuvach uleu, rumal u cokobal nu qux. Ve-cu catz varal in camel, in zachel, ca cha chi curi nu tzih chi chi La, chi vach La: Vecu catz Lal tzacat, Lal molah chupam u nimal tzak u nimal qoxtun, ch’in cah-ta ba chi e La ri vaibal La, ri uqubal La, r’uquiy Ahau, ixtatzunun u bi, ri cablahuh uquiy, cablahuh u-matul ri qui ca tzililic, ca tiriric, quicoh, cabcoh ca tih La ul ca ma var, chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun; u nimabal nu te, nu Xokahauh, ch’in tih-ta nape xata nima r’etalil u vach nu camic nu zachic, varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Ca cha curi nu tzih. Quehe cah, uleu chi qohe uq La, Ahau Hobtoh!

ROOMUL CA CHAU
AHAU HOBTOH.

Oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak! La ca cha na curi a tzih chuvach cah, chuvach uleu? «Chi ya-ta La chuve ri vaibal La, uqubal La, ch’in cah-ta chi ech La ch’in tih-ta nape, ca cha ri tzih La, xa nima r’etalil nu camic, nu zachic.» Qolic ca nu yao, ca nu hetezah chi ech La. Achih-mun, ixok-mun, cha qama uloc ri nu vaibal, nu uqubal, cha yaca chire oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak, xa nima r’etal u camic, u zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu.

MUN.

Utzbala, v’ahaual, nu vinakil! Ca nu yao chire ri oyeu ri achi, ri bala ri oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak…. Tiho nape La ri ri vaibal, r’uqubal v’ahaual, nu vinakil, mama Ahau Hobtoh chupam u nimal tzak qul-vi tzapil-vi, v’ahaual, nu vinakil, oyeu achi!

ROXLAHUMUL CA CHAU
QUECHE-ACHI.

Yeha, Ahau Hobtoh! la e va vaibal, la va uqubal La va? Catz mavi va qo ch’u biih, mavi va qo chi r’etalih chi nu chi, chi nu vach. Areta nape ca tih La ri ve chi nu huyubal, chi nu tagahal, qui-maih u quiyil, u gazil quicoh, cabcoh, qui-maih ca zililic, ca tiriric ri ca-n’tih chi nu huyubal, chi nu tagahal…. Ca cha chi ba ri nu tzih chuvach cah, chuvach uleu: La-re vaibal La va, uqubal La va? taze are u holom nu mam, taze are u holom nu cahau ca nu v’ilo, ca na mucuh! La mana r’oquicam quehe-ta banel, tzakanizaxel chirech va u bakil nu vi u bakil nu holom, qotima-ta chi rih, qotima-ta chi u vach? Tach ta chi kah apan-oc chi nu huyubal, chi nu tagahal, tzakibal-ta re oqal pek, oqal cacou cumal v’al, cumal nu qahol chi nu huyubal, chi nu tagahal, que cha ta v’al, que cha ta nu qahol: «Are u holom ca ka mam, ka cahau.» Que cha ta v’al, que cha ta ri nu qahol quxtubal-ta ve cumal v’al, nu qabol chuxe gih-zak; «Areta cu va u bakil nu gab, areta ch’oquic u gab zochi-puvak qui-maih-tah chi chahahic, qui-maih-tah chi vahahic chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun; areta-cut u bakil v’akan are-ta x-ch’oquic u gab toponovoz, gohom, qui-maih-tah chila na u cah, chila na uleu rumal, varal chupam u nimal tzak, chupam o nimal qoxtun…. Ca cha curi nu tzih: Mi-x-ch’in cah-tah chi*? chi ech La r’iloloh, ri chuchuh, ri lagan u gin ri coxah u va, ri qui-calatz cabanic ri u banom nu te nu Xokahau, mi-x-ch’in r’ikiquih-ta uloc chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun, chi cahpa, chi cah xucutal, xata nima r’etalil nu camic, nu zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu.

U VAKMUL CA CHAU
AHAU HOBTOH.

Oyeu achi, Cavek Queche-Vinak! Naki-ta-na-on ri x-ch’a raih, ri x-cha tzonoh: ca nu yaco chave, xa nima r’etalil a camic, a zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Achih-mun, ixok-mun, ch’y qama uloc r’iloloh, ri chuchoh, ri lagan u gin coxah u va, ri qui calatz ca banic banom La chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun, cha ya chire oyeu, chire achi, xa nima r’etalil u camic varal chuxmut cah, chuxmut uleu.

MUN.

Utzbala, v’ahaual, nu vinakil! ca nu ya chire oyeu, ca nu ya chire achi ri u raibal. Ri bala ri oyeu achi, ri qui calatz ca banic ri c’a raih ri c’a tzonoh, ca nu ya cu chave, xacuxere ma maih, ma u tih.

QUECHE-ACHI.

Alak ba-ri ahzu, Alak ba-ri, ahgohom, ala-ta chique ri u chi nu zu, ri u chi nu gohom ri mi-x-chi tzak-ta Alak? areta ba chi tzak Alak ri ru nima tzakabalah, nu chuti tzakabalah, areta-puch chi tzak Alak ri nu yaqui zu, nu yaqui gohom; are-ta-puch chi tzak Alak nu Queche zu, nu Queche gohom, cohbal re ri nu canab, nu teleche chi nu huyubal, chi nu tagahal, qui ta chi birbot cah, qui ta chi birbot uleu, chi kah-ta ka vi, ka holom, chirech u yiic, u xahic cuq achih-mun, ixok-mun varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Ca cha curi nu tzih chuvach cah, chuvach uleu. Cah, uleu chi qohe uq Alak, Alak ahzu, Alak ahgohom!

U CAHLAHUHMUL CA CHAU
QUECHE-ACHI.

Eha, Ahau Hobtoh! qui yuxtah-ba La chuvach cah, chuvach uleu! ri bala ri nu cahom, ri nu chaim, mi-x-ch’ul nu hacha, mi-x-ch’ul nu pere chu chi u nimal tzak u nimal qoxtun, chi quu-ta ba La, chi tzapih-ta ba La chupam u chuyal, u pakabal, chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun; mi-x-ya cu La chuve ri nu raibal, nu qutubal chuvach cah, chuvach uleu, mi-x-in hiquiquih uloc chupam u nimal tzak qoxtun chi cahpa, chi cah xucutal, xacu nima r’etalil nu camic, nu zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Ca cha chi curi nu tzih chuvach cah, chuvach uleu. Ve catz Lal tzacat, Lal molah chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun, chi ya-ta chi ba La chuve, ch’in cah-ta chi ba chi ech La ri u Chuch-Gug, u Chuch-Raxon, ri Yamanim-Xtecokib, ri petenak Tzam-Gam-Carchag, qo zayom u chi, ma-habi zayom u vach, ch’in za-ta cu u chi, ch’in za-ta u vach, ch’in mezezeh-tah, ch’in hiquiquih-tah chupam u nimal tzak u nimal qoxtun, chi cahpa chi cah xucutal, xata nima r’etalil nu camic, nu zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Quehe cah, uleu chi qohe uq La, Ahau Hobtoh!

U VUKMUL CA CHAU
AHAU HOBTOH.

Oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak! Naki-ta-on ri ch’a raih, ch’a tzonoh?… Ca nu ya cu chave a raibal, a tzonobal, rumal varal qool-vi tzapil-vi ri u Chuch-Gug, u Chuch-Raxon Yamanim-Xtecokib, ri petenak Tzam-Gam-Carchag, qo zayom u chi, ma-habi zayom u vach: ca nu ya cu chave, oyeu achi, xa nima r’etalil a camic, a zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Achih-mun, ixok-mun, cha qama uloc ri u chuch Gug ri u chuch Raxon cha ya chire ri oyeu, cha ya chire ri achi, u raibal, u tzonobal, xa nima r’etalil u camic, u zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu.

MUN.

Utzbala, v’ahaual, nu vinakil! ca nu ya chire ri oyeu, ri achi…. Ri bala ri, oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak, ca nu ya chi ech La ri raibal La, qutubal La. Xacuxere ma maih La, ma u tih La ri u Chuch-Gug u Chuch-Raxon! Xata chi hiquiquih La chi mezezeh-ta La chupam u nimal tzak, chupam u nimal qoxtun.

ROLAHMUL CA CHAU
QUECHE-ACHI.

Ahau Hobtoh! qui yuxtah ba La chuvach cah, chuvach uleu. Areba va nu cahom mi-x-ya c’ul ach ve; mi-x-in hiquiquih cu uloc mi-x-in mezezen uloc chi cahpa, chi cah xucutal, chupam u nimal tzak u nimal qoxtun. Chi quu-ta cu La, chi tzapih-ta cu La chupam u nimal tzak, u nimal qoxtun. Ca cha chi curi nu tzih: Chi ya-ta chi ba La chuve ch’in cah chi ech La ri cablahuh u ganal Cot, u ganal Balam, ri e nu qulumam chi e gihil, chi e agabal chuvach too, chuvach chamiy; x-que nu cah-ta cu chi ech La mi-x-qu’i be nu v’etzabeh-ta uloc chupam r’al nu chab, chupam r’al nu pocob, chi cahpa, chi cah xucutal chupam u nimal tzak, u nimal qoxtun, xata nima r’etalil nu camic, nu zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu. Quehe cah, uleu chi qohe uq La, Ahau Hobtoh!

U VAHXAKMUL CA CHAU
AHAU HOBTOH.

Oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak! La ca cha na curi a tzih chuvach cah, chuvach uleu? «Ch’in cah-ta na chi ech La ri cablahuh u ganal Cot, u ganal Balam, ca cha ri tzih La.» Ca nu ya ba chi ech La ri cablahuh u ganal Cot, u ganal Balam, ri ca raih La, ri ca tzonoh La chi nu chi, chi nu vach … Yx, bala, nu Cot, nu Balam, ch’y bana qota qu’el ubi ri oyeu achi, qu’yx r’etzabeh uloc chupam r’al u chab, chupam r’al u pocob, chi cahpa, chi cah xucutal.

U VAKLAHMUL CA CHAU
QUECHE-ACHI.

Ahau Hobtoh, qui yuxtah-ta ba La chuvach cah, chuvach uleu! mi-x-ya cu La chuve ri nu raibal, nu qutubal; ri u ganal Cot, Balam, mi-x-i ben v’etzabeh c’uloc chupam r’al nu chab, r’al nu pocob…. La are qo Cot la La, la are Balam la La? mana qo va ch’u biih chi nu chi, chi nu vach; rumal qo que tzunic, qo ma ca tzun-tah; qo hinta r’e, qo hinta r’ixgag. Are-ta nape qu’il La ri ve chi nu huyubal, chi nu tagahal, qui-maih que tzunic, qui-maih que vachinic, qui-maih que chahahic, que chihihic ruq qu’e, ruq r’ixgag!

U BELEHMUL CA CHAU
AHAU HOBTOH

Oyeu achi, Cavek-Queche-Vinak! Ca k’il na ba r’e ri Cot, ri Balam ri qo ch’a huyubal. Nakipa que tzunic, que vachinic ri a Cot, ri a Balam ri e qo ch’a huyubal, ri e qo ch’a tagahal.

U VUKLAHMUL CA CHAU
QUECHE-ACHI.

Ahau Hobtoh, qui yuxtah-ta ba La chuvach cah, chuvach uleu. Ca cha chi ba ri nu tzih chi chi La, chi vach La. Chi ya-ta chi ba La chuve chi oxlahu-vinak gih, oxlahu-vinak agab, mi-x-in pixabah-ta chi na ba uloc u vach nu huyubal, u vach nu tagahal, aviri x-i bin-vi chi cahpa, chi cah xucutal, chuvi nu zukunic nu cahalenic chirech u tzukuxic v’echa nu cuxun.

QUECHE-ACHI
UTUQUEL CA CHAUIC.

Yx, Cot, yx, Balam. «X-elic!» qu’yx cha cami…. Mana x-in el-tah; xa mi-x-in pixabah chi uloc u vach nu huyubal, u vach nu tagahal avi x-i bin-vi mi-x-i zilab-vi chirech u zukuxic v’echa, chirech v’echa nu cuxun, chi cahpa, chi cah xucutal. Ahcarroc cah, ahcarroc uleu! la mana qo x-opon-vi ri v’oyeual, ri v’achihilal! mi-x-in tih curi pa cah nu be, p’uleu nu be, mi-x-in tzeleh-vi quim, mi-x-in tzeleh vi tolo. Mana qo c’u x-opon-vi ri v’oyeualal, ri v’achihilal! ahcarroc cah, ahcarroc uleu! la quitzih varal in camel, in zachel varal chuxmut cah, chuxmut uleu!… Yx, bala, nu gana-puvak, nu zaki-puvak, yx puch, r’al nu chab, r’al nu pocob, nu yaquim vit, nu yaquim icah! yx puch xquetak v’atziak, ruq nu xtapiak, yx, bala chi ka huyubal, chi ka tagahal! h’yx ya bala ka tzihol chuvach k’ahaual, ka vinakil. Rumal ca cha ulo va nu k’ahaual ka vinakil. «Qatahin ulo va v’oyeualal, v’achihilal zukuy re cahaley k’echa, ka cuxun, ca cha ulo va k’ahaual, ka vinakil.» La mana ca cha tacut, ve xa v’oyobem chi nu camic, chi nu zachic varal chuxmut cah, chuxmut uleu!… Ahcarroc bala cah, ahcarroc bala uleu! ve catz varal in camel, in zachel, chuxmut cah, chuxmut uleu, ba-re cu x-ch’i vachilibeh la cuc, la tziquin, la x-cam chu gab che, chu xum che, chirech u tzukuxic la re echa, l’u cuxun, varal chuxmut cah, varal chuxmut uleu!… Yx ba ri Cot, yx ba ri Balam, qu’yx pe-ta bala, ch’y bana ba ri y chak, ch’y bana ba ri y patan: ch’y bana bala r’yv’e, r’yv’ixgag, ma-ta catz humervachil quin yv’izmarizah; rumal xax in oyeu chi nu petic chi nu huyubal, chi nu tagahal. Quehe, cah uleu chi qohe yvuq, yx Cot, yx Balam!

U QIZIBAL XAHOH-TUN.


« ||| »



Tagged as:

Comments are closed.